Cum arată viața unui migrant din Bangladesh care trăiește și muncește în România? Cum supraviețuiește cu datorii pe care și le-a făcut pentru a plăti agenția de recrutare? Cum face față dorului de familia pe care a lăsat-o în urmă? Cum plănuiește să-și aducă copiii sau soția alături? La ce riscuri se expune pe o piață a muncii complet vulnerabilă?
În cadrul proiectului Sprijin pentru cei vulnerabili – Protecția socială transnațională a familiilor migranților din Bangladesh (CASTLE 2), am încercat să aflăm o parte dintre răspunsuri printr-o cercetare academică, coordonată de Universitatea Babeș-Bolyai și prin munca alături de migranți din Bangladesh, care locuiesc în București și participă la activitățile de informare și socializare, pe care le organizăm. Pentru că ne dorim ca poveștile de viață ale migranților să fie documentate profund și să ofere o imagine reală și intimă pentru întreaga societate, lansăm concursul jurnalistic Povești ale migranților din Bangladesh.
Competiția își propune să promoveze și să încurajeze materiale jurnalistice care contribuie la o înțelegere echilibrată a migrației, familiilor transnaționale, a mobilității forței de muncă și protecției sociale.
Concursul urmărește să:
- Încurajeze o relatare etică despre fenomenul migrației;
- Promoveze narațiuni incluzive privind migranții din Bangladesh, care locuiesc în România, și familiile acestora, care locuiesc în România și/sau Bangladesh;
- Crească gradul de conștientizare publică privind realitățile, provocările și contribuțiile comunităților de migranți din Bangladesh, care locuiesc în România;
- Evidențieze vocile și experiențele migranților din Bangladesh și familiilor transnaționale, cele alături de care locuiesc în România și/sau cele din țara de origine.
Cine poate participa: jurnaliști afiliați unei redacții sau freelance, fotografi, videografi, producători de podcast narativ și studenți care doresc să urmeze o carieră în jurnalism.
Ce poți înscrie: reportaje, eseuri fotografice, documentare video, reportaje radio/podcast narativ și povești multimedia.
Premii:
- Premiul I: 10.600 lei
- Premiul II: 7.950 lei
Premiul III: 5.300 lei
* Sumele sunt nete.
Juriul este format din:
Georgiana Bădescu
Georgiana coordonează componenta de „Migrație și azil” din cadrul Centrului de Resurse Juridice. Activitatea ei se desfășoară la firul ierbii și presupune sprijin individual pentru sute de muncitori non-UE, inclusiv nedocumentați. Ea mediază relația acestora atât cu autoritățile (IGI, ITM, instanțe), cât și cu angajatorii, intervenind în cazuri de regularizare, reținere a actelor de identitate, intrare involuntară în ședere ilegală, încălcări ale Codului Muncii, de la concedieri abuzive, neplata salariilor și a orelor suplimentare, accidente de muncă, dar și în cazuri grave de trafic de persoane în scopul exploatării prin muncă. Expertiza sa se traduce prin scrisori publice, luări de poziție, amendamente legislative și participarea la dezbateri guvernamentale, prin care chestionează constant politicile publice și legislația ce subordonează demnitatea umană intereselor private.
Convingerea că solidaritatea se construiește în comunitate a determinat-o să inițieze proiecte culturale, să susțină spații de sprijin reciproc de tip free shop și să faciliteze întâlniri comunitare axate pe dreptul muncii, regimul de ședere și accesul la servicii sociale și medicale. În prezent, este preocupată de sprijinirea sindicalizării lucrătorilor și de construirea unei societăți în care munca nu înseamnă precaritate, ci bunăstare.
Elena Stancu
Din 2013, jurnalista Elena Stancu trăiește și călătorește într-o autorulotă împreună cu partenerul ei, fotograful Cosmin Bumbuț. Cei doi au realizat unul dintre cele mai ample și aprofundate proiecte jurnalistice despre migrația românească, documentând viețile românilor plecați din țară. Reportajele lor îmbină poveștile personale cu analiza unor fenomene sociale mai largi și vorbesc despre dificultățile vieții de migrant, dar și despre reziliența și capacitatea oamenilor de a-și reconstrui viața departe de casă.
Elena lucrează în presă de 20 de ani și a documentat unele dintre cele mai dificile realități ale societății românești: sărăcia extremă, violența domestică, viața din închisori, criza citostaticelor, rasismul, discriminarea și migrația. Din 2019, documentează comunități de români din întreaga Europă, de la culegătorii de căpșuni din Spania și muncitorii sezonieri din fermele germane până la medicii români din Regatul Unit și badantele din Italia. Poveștile ei surprind nu doar realitățile economice ale migrației, ci și costurile ei emoționale: rușinea, dorul, singurătatea și dezrădăcinarea. Aceste reportaje vor sta la baza unei cărți despre diaspora, care va apărea curând la Editura Humanitas.
Iulia Hau
Iulia este jurnalistă independentă, interesată de migrație, identitate, egalitate de gen și discriminare în Europa și America Latină. Și-a început călătoria ca reporter în Cartagena, Columbia, după ce a locuit timp de câteva săptămâni cu un grup de dansatori stradali venezueleni pentru a le documenta povestea de migrație. De atunci, a scris despre refugiați ucraineni în România, migranți latino-americani în România și studenți nigerieni în Marea Britanie. De doi ani și jumătate, încearcă să cunoască în profunzime comunitatea srilankeză din România și, prin lentila acesteia, sistemul de migrație de muncă către țara noastră. Materialele ei au fost premiate la concursul Superscrieri și au apărut în Al Jazeera, Balkan Insight, The Republic, El Diario, Caracas Chronicles, Snoop, HotNews, Scena9.
Termen limită de înscriere: 5 aprilie 2027
Anunțarea câștigătorilor: 4 - 7 mai 2027
Cum te înscrii:
Citește Regulamentul concursului înainte de înscriere.
Trimite la [email protected] formularul de înscriere completat, link-ul articolului (sau o copie PDF, dacă a fost publicat doar în print) și acordul GDPR. Găsești toate documentele atașate mai jos.
Sprijin pentru documentare:
Vulnerabilitatea migranților din Bangladesh începe înainte de plecare, prin recrutarea finanțată prin îndatorare și intermedierea pe mai multe niveluri. În țările de destinație, constrângerea principală nu este lipsa drepturilor, ci caracterul lor condiționat: dreptul de ședere depinde de un singur angajator, iar reîntregirea familiei rămâne dificilă pentru lucrătorii cu salarii mici. Interviurile arată cât de mare este diferența dintre drepturile existente și accesul efectiv la ele. Rețelele informale, conaționalii, angajatorii, bisericile și organizațiile comunitare oferă adesea protecția pe care instituțiile formale nu o asigură.
Populația din Bangladesh, rezidentă în România, este de aproximativ 5.200 de persoane pe an, dintre care aproximativ 98% sunt bărbați, iar 61% au între 18 și 34 de ani.
Acestea sunt concluzii ale cercetării elaborate de CASTLE Centre din cadrul Universității „Babeș-Bolyai” împreună cu organizațiile Terre des hommes România, Bangladesh și Grecia, în cadrul aceluiași proiect CASTLE 2. Pentru a te sprijini în predocumentarea materialelor jurnalistice cu care poți aplica la concurs, îți recomandăm să citești cercetarea și rezumatul; le găsești aici.
Concursul este organizat în cadrul proiectului „Sprijin pentru cei vulnerabili – Protecția socială transnațională a familiilor migranților din Bangladesh în UE (CASTLE 2)”, finanțat de Uniunea Europeană și contractat de ICMPD prin Migration Partnership Facility. Conținutul acestui document reprezintă responsabilitatea exclusivă a partenerilor de implementare și nu poate fi considerat, în niciun caz, ca reflectând poziția Uniunii Europene sau a ICMPD.
