Pe 25 iunie 2026, la Brașov, am organizat evenimentul final al proiectului RIF4UA - Scaling-up Integrated Services within Resilience and Innovation Facilities for Ukrainian Refugees Inclusion -, care a adus laolaltă consorțiul, rețeaua de instituții partenere din România și Ungaria și refugiați ucraineni care și-au împărtășit poveștile.
Un ecosistem instituțional complet
Cei 54 de participanți au reprezentat practic toate domeniile relevante pentru incluziunea refugiaților: administrație publică (Prefectura și Consiliul Județean Brașov), educație (Inspectoratul Școlar Județean), sănătate (Casa de Asigurări de Sănătate, Direcția de Sănătate Publică, Crucea Roșie Brașov), ocupare și migrație (Oficiul de Ocupare a Forței de Muncă din Budapesta, Inspectoratul General pentru Imigrări), protecție socială (DGASPC, DAS, AJPIS, dar și furnizori privați licențiați precum Asociația Raza de Soare și Scola Nova), alături de Universitatea Transilvania, Centrul de Integrare a Migranților, Consiliul Național pentru Refugiați și Biblioteca Județeană.
Iată o parte din rezultate:
- 217 refugiați în cursuri de limbă română
- 384 participanți la cursuri de competențe digitale
- 426 participanți la cursuri de soft skills
- 223 copii sprijiniți prin programe after-school și preșcolare
- 273 refugiați consiliați pentru piața muncii
- 97 actori instituționali implicați prin evenimente de învățare
Sprijin pentru integrare profesională, în România și Ungaria
În România, partenerul nostru, ADDJB, a prezentat, alături de beneficiari, activitatea de consiliere vocațională: 219 persoane consiliate pentru integrare profesională, 76,3% femei, cu un nivel educațional ridicat (55,7% cu studii superioare), concentrate în special în grupele de vârstă 26-40 și 41-60 de ani.
Sprijinul a urmat un parcurs în patru pași — evaluare inițială, plan personalizat, consiliere și echipare (CV-uri, scrisori de intenție, Ghidul de Angajare, simulări de interviu) și mediere spre piața muncii, prin conectarea directă cu AJOFM și angajatori. Cele opt teme de atelier au strâns 117 participări și 94 de participanți unici.
Terre des hommes Ungaria a prezentat contextul național: peste 65.000 de persoane înregistrate cu protecție temporară la 31 martie 2026, dintre care 1.500-2.000 de familii ucrainene doar în Budapesta. Rata de ocupare a refugiaților ucraineni (68%) se apropie de cea a cetățenilor maghiari (75%), dar rata șomajului rămâne dublă (9% față de 4%), iar principala barieră raportată este cunoașterea insuficientă a limbii maghiare (44%).
Reprezentanta Oficiului de Ocupare din Budapesta a subliniat că bariera lingvistică rămâne obstacolul central, mulți participanți nevorbind nici măcar engleza, iar domeniile cu cele mai multe oportunități pentru cei fără cunoștințe lingvistice avansate sunt producția, depozitarea, construcțiile și logistica.
Poveștile din spatele cifrelor
Una dintre refugiate a descris bariera lingvistică drept doar „vârful icebergului”, dincolo de ea rămân obstacole administrative legate de medici, traduceri și taxe, sau dificultatea de a înscrie un copil la școală. Colega noastră, asistenta socială Corina Prepeliță, a povestit despre Yurii, un refugiat tânăr care a ajuns să fie sprijinit prin proiect după ce a dormit în gara din Brașov, și-a găsit un loc de muncă, care-i oferea și cazare, și despre o familie însoțită timp de nouă luni în demersurile legate de decesul bunicului, de la interpretare medicală până la procedurile de la Casa de Pensii.
Natalia, fostă profesoară de engleză la Kiev și beneficiară în Budapesta de patru ani, a subliniat importanța sprijinului psihosocial și a povestit despre un stomatolog care, aflând povestea ei, a refuzat să îi mai ia bani pentru tratament.
Serhii, care a ajuns la proiect la 13 ani și are acum 17, a povestit că centrul RIF Terre des hommes din Brașov a fost pentru el nu doar un loc de petrecut timpul liber, ci un spațiu unde a învățat limba engleză și a practicat muzică, cu sprijinul echipei. Un moment aparte al conferinței a fost mesajul transmis din partea Școlii Ucrainene din Brașov: echipa Terre des hommes a fost numită „cel mai important remediu pentru sufletele noastre”, iar școala a mulțumit pentru echipamentele lăsate în urmă pentru continuarea activității cu copiii.
Tot ce ați făcut pentru noi a fost cel mai important remediu pentru sufletele noastre. Pentru că poate nu ești flămând, poate nu ești însetat, dar îți este dor de casă, și asta e o problemă mare; iar tot ce ați făcut a fost un ajutor enorm în a scăpa de această problemă. Mihail Melnik, reprezentant Școala ucraineană Nova
